
Patru cuvinte datatoare de batai de cap | Școală de Șoferi Brașov
Si de nervi la stomac si alte simtiri dubioase. Scoala de soferi Brasov. Asta trebuia sa caut si sa gasesc cu cap, pentru ca subsemnata este un client dificil (putin spus). Ca sa intelegeti, eu carnet nu imi doream, conjunctura dicta, si asta unui om efectiv terifiat de perspectiva de a fi stapan pe o tona de fiare (stiu ca o masina poate cantari mai mult, e doar un fel general de a spune) ii aduce un stres aproape visceral, manifestat prin tot felul de simptome in starea de trezie si printr-o gramada de cosmaruri in timpul somnului.
Era clar ca trebuia sa gasesc cea mai buna scoala, cu cei mai pregatiti, profesionisti si mai presus de toate rabdatori instructori. Unii care sa nu albeasca dupa ce iti moare motorul a 356-a oara intr-o intersectie aglomerata. Unii care sa explice pe indelete acelasi lucru pe care l-au explicat si in anterioarele cinci sedinte, poate putin altfel, suspectand o bariera de limbaj. Unii care sa fie de acord ca este absolut necesar si obligatoriu sa feresti fiecare fluture, pentru ca si ei sunt importanti. Unii pentru care este sigur necesar un spor pentru ca nu si-au ucis eleva, mai mult sau mai putin intentionat.
Am apelat la cunostinte, colegi, prieteni si practic cam oricine cu care avusesem cat de putin tangente de-a lungul vietii, am explicat cu lux de amanunte ce imi doresc si de mai multe ori a aparut mentionat www.InstructorulTau.ro. Am zis sa fac o incercare, am mers la ei, i-am explicat persoanei care m-a primit, cu maxima sinceritate, ce caut, dar mai ales de ce caut asa ceva si am gasit probabil singurul instructor din lume capabil sa ma suporte si sa ma si invete cate ceva in acelasi timp. Nu as fi crezut ca o persoana tanara si energica poate intelege rimtul de melc in coma cu care imi doream eu sa ma deplasez. Sau nevoia mea de a intreba daca fac bine la fiecare manevra. Sau repetarea cu voce tare a lucrurilor invatate, in timp ce le executam, in cautarea unei noi validari.
Am luat examenul. Din prima. Conduc de nevoie, nu avea nimeni cum sa transforme aceasta premisa intr-o bucurie. Insa conduc corect si aproape relaxat. Ceea ce e mult peste asteptarile mele. Sa dea Dumnezeu sa fiu ultima nebuna de care are instructorul meu parte in toata lunga cariera pe care i-o doresc. Intre timp dau o fuga cu masina la un magazin de bricolaj, sa imi iau cele trebuincioase pentru o statuie mica, pe care omul o merita cu prisosinta.